scm
home mail network
minister

Orele de lucru

Anticamera
luni-vineri 8:00-17:00
sâmbăta zi liberă
duminica zi liberă
Telefoane de contact:

Birou de informaţii

(+373 22) 273-750
Anticamera (+373 22) 270-479 (+373 22) 809-503
Fax (+373 22) 270-479
E-Mail:
Anticamera scm1@mednet.md
 Web admin spital1net@gmail.com

 

Educaţie pentru sănătate  Boli pulmonare obstructive cronice (A.Chetruşca)

Boli pulmonare obstructive cronice (A.Chetruşca)

Boală pulmonară obstructivă cronică - este o boala inflamatore cronică primară cu leziuni ale căilor respiratorii distale şi parenchimului pulmonar, cu formarea de emfizem, dereglarea permeabilităţii bronşice, cu dezvoltarea de obstrucţie parţială sau completă a fluxului de aer ireversibil cauzată de o reacţie inflamatore.

Boală pulmonară obstructivă cronică - o maladie răspândită. Potrivit OMS, prevalenţa BPOC în populaţia generală este de 9.34 la 1.000 de bărbaţi şi de 7.33 la 1000 de femei. În rândul pacienţilor vârsta predominantă este de peste 40 de ani.

Anterior BPOC a fost mai frecvent întâlnit in rândul bărbaţilor, dar deoarece consumul de tutun a crescut în rândul femeilor din ţările cu o economie mai dezvoltată şi un risc mai mare de expunere la poluarea aerului în interiorul ţărilor slab dezvoltate (ca rezultat al utilizării combustibililor solizi pentru gătit şi încălzire), în prezent boala afectează bărbaţii şi femeile, aproape în mod egal.

Cauzele BPOC

Cel mai important factor de risc pentru BPOC - fumatul activ şi mai puţin pasiv: fumul de tutun are un efect dăunător asupra ţesutului pulmonar şi provoacă modificări inflamatorii.

Alţi factori de risc includ:

  • poluarea aerului din interior (de exemplu, utilizarea combustibililor solizi pentru gătit şi încălzire);

  • poluarea aerului;

  • prezenţa prafului şi a substanţelor chimice la locul de muncă (vapori, iritante, fum şi a);

  • frecvente infecţii respiratorii în copilărie.

Tabloul clinic şi diagnosticul:

  • Tuse – simptom prematur, care apare la vîrsta de 40-50 de ani, acesta poate fi zilnic sau intermitent, poate să apară mai frecvent în timpul zilei;

  • sputa – se elimină în cantităţi mici (până la 50 ml pe zi) dimineaţa, cu un caracter mucos. Apariţia sputei purulente cu mărirea cantităţii de eliminare sunt semne de acutizare a maladiei;

  • dispneia- un simptom clasic al BPOC, şi adesea serveşte ca motiv principal pentru care se solicită îngrijiri medicale. Apariţia dispneei la efort fizic se manifestă după 10 ani de la debut a bolii, în măsura agravări maladiei disfuncţia pulmonară devine mai pronunţată.

Diagnosticul BPOC se confirmă printr-un test simplu de spirometrie, care măsoară cât de mult aer o persoană poate inhala si expira, şi cat de repede aerul poate intra şi ieşi din plămâni.

De asemenea, diagnosticul BPOC este confirmat prin alte metode de investigare – radiografia cutiei toracice, tomografia computerizată a cutiei toracice, bronhoscopia şi investigaţii de laborator.

Tratament

Tratamentul pentru BPOC este direcţionat spre prevenirea agravării maladiei, profilaxia acutizării acesteia şi mărirea rezistenţei la efortul fizic.

Cel mai important pas intr-un program de tratament este refuzul deprinderilor dăunătoare - fumatul. Aceasta este cea mai eficientă metodă care permite reducerea riscului de dezvoltare şi progresare a BPCO.

Pentru o persoană care suferă de BPOC, sunt foarte importante recomandările generale privind viaţa cotidiană:

  • Evitarea camerelor cu fum, praf, şi aerisirea regulată a casei .

  • La prepararea bucatelor se lasă geamul deschis sau se conectează sistema de ventilare.

  • Alimentarea corectă. Regimul alimentar al pacienţilor necesită să fie bogat în a fructe, legume şi proteine: carne, peşte, ouă, lapte, boabe.

  • Monitorizarea ponderii corporale - efect negativ are obezitatea şi în acelaşi timp malnutriţia. Excesul masei corporale aduce la respiraţie dificilă şi este necesar de a slăbi. În cazul pacientului cu deficit de masă corporală, este necesară o alimentare corectă. Acest lucru este util în combinaţie cu pregătirea fizică.

  • Vizitarea regulată a medicului de familie şi administrarea corectă a preparatelor medicale prescrise de medic.

  • Familiarizarea pacienţilor sub supravegherea medicului de familie şi frecventarea şcolilor speciale.

Preparatele de bază în tratamentul pacienţilor cu BPOC sunt bronhodilatatoare. Aceste medicamente măresc toleranţa la efortul fizic. Cea mai eficientă cale de administrare a acestor preparate este inhalaţia (se preferă nebulaizerul).

Prevenirea exacerbării

Exacerbare - episod dificil din viaţa unei persoane cu BPOC.

Agravarea – se manifestă prin intensificarea dispneei, apariţia sau intensificarea tusei şi eliminarea excesivă a sputei care poate fi purulentă.

Adesea medicul informează pacientul anticipat despre simptomele caracteristice acutizării. La apariţia acestor simptome se recomandă ca pacientul să se adreseze la medic pentru a primi tratament (pe bază de antibiotice, doze mai mari de bronholitice şi hormoni).

Dacă, în pofida eforturilor făcute, în conformitate cu indicaţiile date de către medic, starea se înrăutăţeşte, este necesară solicitarea asistenţei medicale urgente cu o ulterioară spitalizare.

În BPCO in toate stadiile de boala este eficientă vizitarea sălii de sport cu supravegherea medicului, ceea ce va permite fortificarea rezistenţei la eforturi fizice, diminuarea dsipneiei şi asteniei.

Pacienţii cu BPOC sunt obligaţi să fie la evidenţă medicului de familie pentru o monitorizare constantă a stării sănătăţii acestora. Vizita necesară la medic - două ori pe an. Pentru prevenirea exacerbărilor la aceşti pacienţi se recomandă vaccinarea şi revaccinarea cu vaccina pneumococică polivalentă şi vaccina gripală.

Medic-internist
categorie I
Alla Chetruşca