scm
home mail network
minister

Orele de lucru

Anticamera
luni-vineri 8:00-17:00
sâmbăta zi liberă
duminica zi liberă
Telefoane de contact:

Birou de informaţii

(+373 22) 273-750
Anticamera (+373 22) 270-479 (+373 22) 809-503
Fax (+373 22) 270-479
E-Mail:
Anticamera scm1@mednet.md
 Web admin spital1net@gmail.com

 

Educaţie pentru sănătate  Ziua internaţională a copilului (T.E.Holostenco)

Ziua internaţională a copilului (T.E.Holostenco)

Ziua internaţională a copilului a fost sărbătorită pentru prima oară în lume în Octombrie 1953 şi a fost sponsorizată de către Uniunea Internaţională pentru Bunăstarea Copilului din Geneva. Ideea de a avea o zi internaţională ia venit lui Rubab Mansoor elev în clasa a 8-a şi a fost acceptată şi adoptată de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în anul 1954. Ziua Internaţională a Copilului are la bază şi promovează două idei: prima dintre ele fiind legată schimbului reciproc şi de ai face pe copii să înţeleagă acest concept, iar a doua idee este iniţierea unei acţiuni de a promova bunăstarea copiilor din toată lumea.

Marşul pentru viaţă

La data de 1 Iunie 2011, de Ziua Internaţională a Copiilor, Alianţa pentru Salvarea Familiilor din Moldova în comun cu Centrul de Informare şi Consiliere “Liora” organizează, în premieră la Chişinău, Marşul pentru Viaţă.

“Marşul pentru Viaţă este vocea copiilor nenăscuţi, care îşi cer protecţie şi drept la viaţă de la părinţii lor şi stat. De-aceea am ales sloganul pentru acest Marş – “Şi eu sunt copil”", declară Marian Vitalie, directorul executiv al ASFM.

“Totodată, pornind de la premisa că în legislaţia Republicii Moldova nu există o reglementare care să instituie obligaţia informării femeii gravide care decide să facă avort despre consecinţele medicale, fizice şi psihice, imediate şi tardive ale acestuia, precum şi despre alternativele existente ale avortului, se impune necesitatea adoptării unei legi în acest sens. Şi acesta este un alt aspect, asupra căruia dorim să atragem atenţia autorităţilor în cadrul Marşului pentru Viaţă”, a adăugat Marian Vitalie.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în anul 2009 în Republica Moldova au fost efectuate peste 14 mii de întreruperi de sarcină, la rata de 36 la 100 de născuţi-vii. În acelaşi timp, conform datelor oferite de Institutul Oncologic pentru anul 2009, rata standartizată a mortalităţii pentru cancerul glandei mamare şi cancerul colului uterin sunt unele din cele mai înalte în comparaţie cu ţările CSI , constituind 26 şi 9 decese respectiv la 100 mii populaţie. În ambele cazuri, medicii de specialitate numesc printre cauzele generale: avortul cu consecinţele sale, precum şi coborîrea vîrstei începerii vieţii sexuale şi cea a efectuării primului avort.

1 IUNIE – ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI născut şi NENĂSCUT

Medicul american ginecolog Bernard Nathanson, fost director al unei clinici speciale de avorturi, care în decursul a doi ani a întreprins 60.000 de avorturi folosind cele mai moderne mijloace tehnologice (ultrasunete, examinarea electronică a inimii fătului), a ajuns la concluzia că „fătul este fiinţă omenească separată, cu toate caracterele personale specifice”.

Pentru fundamentarea concluziilor sale, Nathanson a folosit filmarea cu ultrasunete a avortului unui făt de 12 săptămâni. Video-caseta înregistrată, care poartă titlul „strigătul mut” dovedeşte că:

  • fătul presimte ameninţarea instrumentului ucigaş al avortului;

  • manifestă perceperea pericolului care reiese din următoarele acţiuni;

  • se mişcă într-un mod violent şi agitat;

  • cresc bătăile inimii de la 140 la 200 pe minut;

  • deschide gura larg ca într-un „strigăt mut”.

Astăzi concluziile lui Nathanson au fost depăşite de medicina nucleară care constată că:

  • la 18 zile de la concepere se face simţită bătaia inimii fătului şi se pune în funcţiune sistemul circulator;

  • la 5 săptămâni se văd clar nasul, obrajii şi degetele fătului;

  • la 6 săptămâni începe să funcţioneze sistemul nervos, se distinge clar scheletul şi începe să funcţioneze stomacul, rinichii şi ficatul fătului;

  • la 7 săptămâni se fac simţite undele encefalice, micuţul copil are toate organele interne şi externe definitiv conturate;

  • la 10 săptămâni (copilul nenăscut are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil după naşterea sa.

Cealaltă zi a copiilor

Ar fi mai întîi ziua cea mare: 1 iunie ziua internaţională a copiilor. O zi dorită de toată lumea şi aşteptată cu înfrigurare de-a lungul unui an întreg de către copiii de pretutindeni.

Mai e apoi o altă zi, ceva mai mică. Dar şi mult mai puţin cunoscută decît prima. O zi pe care nu şi-a dorit-o nimeni şi pe care o aşteaptă – cu mult mai puţină bucurie decît prima – foarte puţini copii.

Sînt copiii bolnavi de cancer, de aici şi din toată lumea. Iar ziua – cealaltă zi a lor – este 15 februarie, Ziua internaţională a copiilor cu cancer.

Părinţii din toată lumea s-au unit, acum 9 ani, ca să-i ajute pe copiii bolnavi de cancer. Scopul a fost ca aceştia să primească cel mai bun tratament şi cea mai bună îngrijire.

În 2003, Confederatia Internaţională a Organizaţiilor Părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer a declarat 15 februarie ca fiind Ziua Internaţională a Copilului cu Cancer. În Romania, Asociația P.A.V.E.L. a organizat în fiecare an evenimente cu aceasta ocazie pentru copiii bolnavi şi famiile lor, la secţiile de oncopediatrie şi hematologie din Bucureşti.

Scopul acestei zile este:

  • să atragă atenţia asupra celor 200.000 de copii cu cancer de pretutindeni, depistaţi în fiecare an, din care doar 20% primesc tratamentul adecvat;

  • să se informeze publicului despre cancerul la copii;

  • să se organizeze evenimente, cu strângere de fonduri, pentru organizaţiile de părinţi cu copii bolnavi de cancer pentru a-şi finanţa programele la nivel local;

  • să se promoveze proiectele şi activităţile desfăşurate de organizaţiile de părinţi cu copii bolnavi de cancer, locale.

Confederaţia Internaţionălă a Organizaţiilor Părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer reprezintă parinţii şi familiile copiilor cu cancer din 78 de ţări ale lumii (în total 132 de organizaţii de părinţi, membre a ICCCPO).

Câteva date despre cancerul la copii

Cancerul la copii este mai rar decât la adulţi. Depistat la timp şi tratat corect, cancerul la copii răspunde mult mai bine la tratament decât la adulţi.

În fiecare an, mai mult de 200.000 de copii din întreaga lume sunt diagnosticaţi cu cancer şi aproximativ, 90.000 mor din cauza cancerului. Incidenţa: 8 – 16 cazuri noi / 100 000 copii (OMS 2005)

Cancerul la copil poate fi diagnosticat precoce, deşi este greu de recunoscut. De aceea orice părinte trebuie să ştie ca:

  • Controalele medicale regulate sunt obligatorii

  • Orice semn sau simptom de boala trebuie investigat, diagnosticat, tratat până la dispariţie

  • Orice schimbare în starea de sănătate a copilului trebuie atent analizată de medic şi părinţi

  • Stabilirea precoce a diagnosticului de cancer înseamnă că pacientul poate beneficia la maximum de posibilităţile oferite de terapia actuală, cu şanse maxime de vindecare şi risc minim de efecte secundare la distanţă.

21 Martie – Ziua Internațională a copiilor cu sindrom Down

Această zi marchează, în fiecare an, sărbătorirea copiilor născuţi cu Sindromul Down. Organizaţii din întreaga lume participă la evenimente de sensibilizare a publicului cu privire la aceşti copii, prin campanii de informare şi educare.

Prin tema campaniei care însoţeşte Ziua Mondială a Sindromului Down din 2011, „Informează-te corect, porneşte corect” se doreşte ca părinţii să înţeleagă şi să acţioneze cu discernămînt, conştientizând importanţa informaţiilor corecte provenite de la specialişti. În toate marile oraşe din ţara sunt amenajate puncte stradale, iar la sediul Direcţiilor de Sănătate Publică cetăţenii sunt asteptaţi pentru a primi informaţii referitoare la boală şi la modalitatea de interacţiune cu persoanele care suferă de această afecţiune.

Sindromul Down reprezintă o afecţiune cromozomială din naştere, prezentă la copii încă din momentul conceperii, cauzată de prezenţa unui cromozom 21 suplimentar. Ziua Internaţională a Sindromului Down a fost aleasă oficial în data de 21 martie, tocmai pentru a sublinia particularitatea sindromului Down (trisomia cromozomului 21). În mod firesc, nucleul celulelor conţine 46 de cromozomi, sub forma de 23 de perechi. Copiii cu sindrom Down prezintă 3 cromozomi 21 având în total 47 de cromozomi.

Maladia nu poate fi impiedicată sau tratată, nu este o boală ereditară ci o schimbare genetică definitivă. Apariţia sindromului nu ţine cont de rasă, cultură, religie sau statut social. Statisticile arată ca un nou născut din 800 este afectat de această maladie. Riscul de instalare a sindromului creşte o dată cu vârsta mamei. Riscul la mamele din jurul vârstei de 35 de ani este de un copil la 360 de nou-născuţi; la 40 de ani riscul creşte la un copil din 106, iar, în cazul unei mame de 45 de ani există posibilitatea naşterii unui copil cu sindrom Down din 35 de nou-născuţi.

Copiii afectaţi de această maladie pot fi recunoscuţi printr-un aspect dominat de: capul mic, faţa plată, nasul mic, ochii alungiti, limba proeminentă şi urechile mici. Au un tonus muscular scăzut, mâinile mici, degetele scurte. Creşterea se produce mai încet, copiii ramân mai scunzi decât ceilalţi iar la maturitate au tendinţa de obezitate. Maladia este caracterizată de un retard mental, dificultăţi de vorbire şi invăţare. Adevăratele lor probleme sunt legate de numeroasele boli şi complicaţii pe care le prezintă şi care impun o îngrijire atentă, tratamente şi vizite frecvente la medic, uneori intervenţii chirurgicale.

Pesoanele cu Sindrom Down au talente şi abilităţi deosebite şi pot ajunge cu ajutor din partea parinţilor să înveţe o meserie, să lucreze şi să aibă o viaţa independentă.

Stare de sănătate a organismului satisfăcătoare este un scop primordial al statului, din acest motiv este important ca starea sănătăţii a acestora să fie monitorizată şi protejată de stat ca valoare de bază.

Starea sănătăţii a populaţiei asigură prezentul statului, iar starea sănătăţii copiilor - viitorul ei. Starea sănătăţii copiilor este determinată de factorii sociali, biologici, ecologici şi a mediului instructiv-educativ.

Copiii de azi sunt adulţii de mîine, astfel crearea unui mediu sănătos pentru ei este baza unui stat prosper.

Medicul obstetrician-ginecolog
categorie superioară

Holostenco T.E.