scm
home mail network
minister

Orele de lucru

Anticamera
luni-vineri 8:00-17:00
sâmbăta zi liberă
duminica zi liberă
Telefoane de contact:

Birou de informaţii

(+373 22) 273-750
Anticamera (+373 22) 270-479 (+373 22) 809-503
Fax (+373 22) 270-479
E-Mail:
Anticamera scm1@mednet.md
 Web admin spital1net@gmail.com

 

Educaţie pentru sănătate  Diabetul zaharat (S.Cotelnic)

Diabetul zaharat (S.Cotelnic)

Diabetul zaharat este o boala metabolică caracterizată prin hiperglicemie cronică (creșterea glicemiei peste valorile normale), ca rezultat al deredlărilor în secreția și/sau acțiunea insulinei.

Diabetul zaharat este însoțit și de modificări în metabolismul lipidic (al grăsimilor) și proteic, care, pe termen lung, produc complicații cronice cu afectarea inimii, rinichilor, ochilor, nervilor.

Tipurile etiologice ale diabetul zaharat

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște trei tipuri de diabet zaharat: tipul I, tipul II și gestațional (de sarcină).

DZ tip I este considerat ca o afecțiune autoimună cu cauză multifactorială produsă de interacțiunea unor factori genetici și de mediu.

DZ tip I debutează, cel mai frecvent după de 40 de ani. Manifestări clinice dominante :

  • polidipsia - pacientul bea lichide mai multe;
  • poliuria - bolnavul urinează mult;
  • polifagia - bolnavul mănâncă mai mult ca de obicei

mai pot apărea : crampe musculare, constipații, candidoze cutaneo-mucoase, prurit, tulburări de vedere.

DZ tip II este consecința a două mecanisme diabetogene: scăderea secreției de insulină și scăderea acțiunii insulinei datorată insulino-rezistenței.

DZ tip II - se deosebește de tipul I prin caracterul lent, insidios al diabetului. Apare de obicei după 40 de ani. Polidipsia si poliuria se întâlnesc la 1 din 2 pacienți la debut, constituind si motivul solicitării medicului. La 1 din 5 bolnavi DZ tip II poate debuta cu infecții cutanate si genito-urinare recidivante, tulburări de vedere, ulcerații ale picioarelor, picior rece sau cald, atrofie tegumentară, absența pilozității și a pulsului la nivelul membrelor inferioare, pierderea sensibilităţii la acestea, disfuncție erectilă. Obezitatea abdominală este prezentă încă de la debut la 4 din 5 bolnavi.

  • Cel mai important factor de risc diabetogen este ereditatea (moştenirea bolii de la părinţi). Nu se moşteneşte boala ca atare, ci predispoziţia la boală.

  • Sunt predispuşi la diabet: persoanele care au în familie diabetici, rude de sânge apropiate.

  • Obezitatea sau îngrăşarea peste măsură este astăzi bine cunoscută ca jucând un rol important în apariţia diabetului zaharat.

  • Ateroscleroza, cea mai răspândită boală socială, în care alimentaţia neraţională, bogată în grăsimi de origine animală, joacă un rol important.

  • Naşterea unui copil cu greutatea peste 4 000 g arată că mama este predispusă la diabet (prediabetică).

Măsurile de prevenire sau preîntâmpinarea bolii îşi au locul şi rostul numai înainte de apariţia bolii. După declanşarea diabetului măsurile de prevenire urmăresc alt obiectiv: evitarea complicaţiilor bolii.

Controlul glicemiei bazale ca metodă de screening pentru DZ la subiecții asimtomatici se face in urmatoarele situatii:

  • Subiecții cu vârstă < 45 de ani se va repeta la interval de 3 ani;

  • Subiectii > 45 de ani se va repeta la intervale mai scurte la:

  1. pacientii cu IMC 27 kg/m2 (IMC = Indicele de Masă Corporală = G/I 2; G= greutatea in kg., Î = înălțimea in m – la patrat

  2. hipertensivii,

  3. pacienții care au rude de gradul 1 cu diabet,

  4. femeile care au născut copii având greutatea mai mare de 4,5 kg

  5. femeile care au avut diabet gestațional (de sarcină),

  6. pacienții cu HDL colesterol ≤ 35 mg/dl sau cu trigliceride ≥ 250 mg/dl.,

  7. pacienții care au avut la testările anterioare glicemia bazală ≥110 mg/dl sau scăderea toleranței la glucoză prin TTGO.

Profilaxia diabetului include 2 tipuri de acțiuni:

  1. Profilaxia primară ce presupune depistarea persoanelor cu risc de a face diabet, prevenirea și tratarea obezității, depistarea celor cu rude de gradul I cu diabet zaharat sau a modificărilor glicemiei bazale.

  2. Profilaxia secundară are ca scop oprirea evoluției diabetului, ceea ce presupune depistarea activă a diabetului ca şi oprirea evoluției acestuia printr-un management clinic competent.

Medic-internist
categoria I

Svetlana Cotelnic